chestii // trestii

Vedere dinspre latura de est a "lacului" Vacaresti. Dupa 20 de ani de la constructie acest loc ramane o mare necunoscuta pentru Bucuresti.

Foarte putine informatii si foarte inexacte pot fi gasite pe net despre ceea ce se poate numi Lacul Vacaresti, unii spun ca aici trebuia sa se verse Dambovita, altii ca aici ar fi trebuit sa fie un port care sa incheie canalul Bucuresti-Dunare si altii (mai nebuni si mai conspirationisti) spun ca apa depozitata aici si in Lacul Morii ar fi putut sa inunde Bucurestiul in caz de ocupatie militara. Singurul lucru cert pe care eu pot sa-l spun despre locul asta, este ca a fost construit in anii 80′ in perioada cand a fost si Dambovita sistematizata si ca dintr-o eroare de calcul acest “lac” se afla mai sus de nivelul Dambovitei si al marii. Din aceasta cauza imensa cuva de beon nu a fost umpluta cu apa decat o singura data si asta pentru niste teste se pare si cu mari eforturi. Probabil ca scopul real al uriasului bazin a fost ingropat odata cu Ceausescu.

Astazi locul ramane o ciudatenie inca greu de asimilat de bucuresteni si de primari care habar n-au ce sa faca cu lacul. Dupa mai bine de 20 de ani Lacul Vacaresti este parca o bucata de natura decupata de undeva de langa Dunare, transplantata la marginea orasului si ascunsa de oameni de un dig de cativa metri inaltime. Chiar daca multi spun ca in spatele digului se afla o mare groapa infecta si plina de gunoiae, eu am descoperit aici un loc absolut unic unde plantele de apa, ratele salbatice, o multime de insecte si zone imense verzi se bat cap in cap cu uzinele, blocurile si stalpii de inalta tensiune care se pot vedea dincolo de malul inalt. Groapa Vacaresti imi pare acum un loc unde poti descoperi adevarata natura neimblanzita si neatinsa la numai doi pasi de o strada de oras iar partea placuta dar si neplacuta in acelasi timp e ca acolo poti gasi cam orice incepand de la colturi de natura in toata regula cu berze si gaste salbatice si terminand cu mormane de gunoi si comunitati de oameni care traiesc in cutii de carton.

Una peste alta, ma gandesc ca n-ar fi rau sa creasca si o padure in groapa, nu de altceva dar ar tine de umbra si am gasi lemne pentru gratar. Primul lucru pe care o sa-l fac vara e sa revin cu un “foto reportaj”  de la un gratar facut pe fundul Lacului Vacaresti, suna paradoxal dar atat de bucurestean.

In fiecare zi grupuri mici de tineri din blocurile din jur pot fi vazuti plimbandu-se pe dig, pentru ei lacul e un loc de agrement.

Din blocurile de pe margine Lacul Vacaresti se poate vedea in adevarata sa natura.

Groapa Vacaresti e locul unde natura pura se intalneste cu industria grea, la marginea orasului.

In timp ce noaptea cade peste "lac", lumini se pregatesc sa se aprinda in partea mai imblanzita a orasului. In imagine constructia la Asmita Gardens, niste apartamente cu panorama.

Construit tot in "Epoca de Aur" uriasul CET Sud vegheaza peste lac de pe partea cealalta a Dambovitei.

"Buna dimineata Vitan!" Graffiti naiv de la inceputuri inocente si de mult uitate.